Ziua Mondială a Inimii

Începând din anul 2000, în fiecare an, în ultima duminică a lunii septembrie, la iniţiativa Federaţiei Internaţionale a Inimii (F.I.I.) şi sub patronajul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) se sărbătoreşte în toată lumea ZIUA MONDIALĂ A INIMII

În lume, bolile cardiovasculare fac, în fiecare an, peste 17 milioane de victime, reprezentând prima cauză de mortalitate. Bolile cardiovasculare pot să fie determinate de către o serie de factori de risc, unii nemodificabili, alţii, putând fi influenţaţi de stilul nostru de viaţă.

Astfel, factorii de risc neinfluenţabili sunt:
— vârsta – după vârsta de 55 de ani, factorii de risc acumulaţi şi dezvoltaţi de către o persoană pe parcursul vieţii se dublează la fiecare 10 ani
— antecedentele familiale – dacă unul dintre părinţi, sau un frate/soră a suferit de o afecţiune coronariană sau AVC înainte de vârsta de 65 de ani pentru femei şi de 55 de ani pentru bărbaţi, riscul de îmbolnăvire prin aceste afecţiuni creşte
— sexul – referitor la AVC –uri, riscul îmbolnăvirii este egal între femei şi bărbaţi; pentru restul bolilor cardiovasculare,bărbaţii sunt mai expuşi îmbolnăvirii decât femeile aflate înainte de menopauză, iar după instalarea menopauzei, riscul devine egal cu al bărbaţilor.

Conform Federaţiei Internaţionale a Inimii, aproximativ 80% din decesele premature datorate bolilor cardiovasculare ar putea fi evitate prin controlul următorilor factori de risc (modificabili):

fumatul
alimentaţia nesănătoasă (bogată în dulciuri şi grăsimi, săracă în legume şi fructe)
hipertensiunea arterială
valori crescute ale colesterolului şi trigliceridelor
obezitatea
sedentarismul (insuficienta/lipsa mişcării)

Specialiştii încurajează populaţia să iniţieze anumite schimbări comportamentale pentru sănătatea inimii ţinând cont de o serie de măsuri simple, cum ar fi:

să avem o alimentaţie sănătoasă– consumul zilnic de 5 porţii de fructe şi legume. Evitarea alimentelor procesate care sunt sărace în nutrienţi dar sunt surse ascunse de calorii, grăsimi, zahăr şi sare. Să optăm pentru meniuri sănătoase atunci când servim masa la cantină de la locul de muncă sau la restaurant.
să fim activi– practicarea a minim 30 de minute de activitate fizică pe zi ajută la prevenirea multor afecţiuni şi să lucrăm mai bine.
să introducem exerciţiul fizic inclusiv când vizăm locul de muncă– deplasarea pe jos sau cu bicicleta dacă este posibil, utilizarea scărilor în locul liftului, scurtă plimbare în pauza de prânz etc.
să spunem NU fumatului– riscul de boli coronariene se înjumătăţeşte după un an de renunţare la fumat, urmând ca apoi să devină egal cu al nefumătorilor. Să încurajăm mediile de viaţă şi muncă fără fum de ţigară.
să limităm consumul de alcool– un consum exagerat de alcool determină creşterea tensiunii arteriale, dar şi creşterea în greutate.
să menţinem o greutate corporală optimă– pentru a evita o mare parte din afecţiunile cardiovasculare grave.
să ne cunoaştem propriul risc de boli cardiovasculare– să monitorizăm periodic valorile TA, colesterolului, trigliceridelor, glicemiei, indicelui de masă corporală etc.
să încurajăm petrecerea unor momente fără stres la locul de muncă– scurte pauze pentru diferite exerciţii fizice, convorbiri informale etc.

Pentru prevenirea îmbolnăvirilor prin boli cardiovasculare fiecare dintre noi ar putea face nişte paşi concreţi pentru un program personal de promovarea a unui stil de viaţă sănătos.

La nivel local, instituţia noastră, prin compartimentul Promovarea Sănătăţii, desfăşoară pe tot parcursul anului o campanie de informare-educare-comunicare care cuprinde mai multe tipuri de activităţi: realizare de materiale informative la temă, distribuţia acestora prin cabinetele medicilor de familie şi cele şcolare, farmacii şi asistenţi medicali comunitari.