Ziua Națională de renunțare la fumat

Tradițional, în a treia zi de joi din luna noiembrie la iniţiativa Consiliului Naţional Coordonator în domeniul Controlului Tutunului (decizia din 08 octombrie 2013) în Republica Moldova este marcată Ziua Naţională de renunțare la fumat. Evenimentul reprezintă o oportunitate pentru creșterea gradului de conștientizare a populației privind efectele nocive ale consumului de tutun și ale fumatului pasiv, precum și pentru descurajarea utilizării acestuia sub orice formă.
Sloganul propus pentru acest an este „Renunță la fumat pentru o zi! În fiecare zi”, având scopul bine determinat în ceea ce privește continuarea acțiunilor de conștientizare și informare despre riscurile fumatului pentru sănătate, beneficiile renunțării la fumat și oferirea serviciilor de consiliere privind renunțarea la fumat pentru persoanele dependente de tutun.
Campania cheamă la acțiune toți factori de decizie, susținând politicile eficiente de reducere a consumului de tutun și atragerea tuturor sectoarelor implicate în lupta pentru controlul tutunului.
Epidemia consumului de tutun
La nivel global consumul produselor din tutun este responsabil de peste 8 milioane de decese anual. Peste un milion de oameni mor din cauza expunerii la fumatul pasiv. Industria tutunului și a produselor conexe trebuie permanent să găsească consumatori noi, care să-i înlocuiască pe cei decedați pentru ași menține veniturile.
Consumul de tutun este responsabil pentru 25% din totalul deceselor provocate de cancer la nivel global. Utilizarea nicotinei și a produselor din tutun crește riscul de cancer, boli cardiovasculare și pulmonare. Deopotrivă este dăunător și toxic pentru sănătate consumul a tuturor tipurilor de produse: țigaretă electronică, narghilea, produsele din tutun care nu arde, țigaretele obișnuite sau cu arome, etc.
Aproximativ 80% din cei 1,1 miliarde de fumători din întreaga lume trăiesc în țările cu venituri mici și medii, unde sarcina bolii și a morții legate de tutun este cea mai mare. Costurile economice ale consumului de tutun sunt substanțiale și includ costuri importante pentru îngrijirea sănătății pentru tratarea bolii cauzate de consumul de tutun, precum și capitalul uman pierdut care rezultă din morbiditatea și mortalitatea atribuite tutunului.
Consumul oricărui produs ce conține tutun, fiind un factor de risc major ce condiționează: peste 30% din decesele prin cancer, 90% din decesele prin cancer pulmonar, 25% din decesele prin boli coronariene, 85% din decesele prin boli pulmonare cronice obstructive, 25% din decesele prin boli cerebrovasculare. Fumatul, de asemenea afectează grav femeile însărcinate, provocând naşteri premature şi greutate mică a copilului la naştere, iar la nou-născuţi creşte riscul apariţiei sindromului morţii subite a sugarului.
Se estimează că peste 5200 de persoane (aproximativ 14%) mor în fiecare an din cauza fumatului de țigară în Moldova și a expunerii la fumul de tutun. Un sfert din populația Republicii Moldova (25,3%) fumează activ, inclusiv 43,5% dintre bărbați și 5,6% dintre femei. Consumul de produse noi din tutun (tutun încălzit, țigări electronice, narghilea), care, cu toate acestea, sunt mai puțin dăunătoare sănătății decât țigările arse, este în creștere, inclusiv în rândul adolescenților. Copiii și adolescenții care utilizează e-țigarete cel puțin își dublează șansele de a fuma țigarete mai târziu în viață. Nicotina din e-țigările este un aditiv extrem de dependent și poate deteriora creierul și dezvoltarea copiilor. De asemenea, utilizarea țigaretelor electronice crește riscul de boli de inimă și afecțiuni pulmonare.
Fumatul este unul dintre cele mai acceptate obiceiuri în rândul adolescenților. Potrivit Studiului Global al Adolescenților despre Fumat (GYTS, 2019) - 16,3% dintre adolescenții cu vârste cuprinse între 13 și 15 ani sunt fumători activi, iar aproximativ 10% dintre aceștia folosesc alte tipuri de produse din tutun decât țigările obișnuite, mai mult de un sfert dintre adolescenți sunt expuși la fumul de tutun la domiciliu.
Consumul de tutun și COVID – 19
Actualmente eforturile întregii lumi sunt îndreptate spre combaterea pandemiei de COVID-19, boală care afectează în special plămânii. Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC), a constatat, că fumatul creşte riscul de infectare cu Covid-19 şi poate duce la apariţia unor forme severe și recomandă includerea fumătorilor, de rând cu persoanele în etate sau cu boli cronice pre-existente în categoria persoanelor vulnerabile în faţa virusului. Cauza este, că există o predispoziţie a fumătorilor de a face astfel de infecţii mai repede din cauza deficitului de apărare. Acest deficit creează nu doar un risc de boală crescut, dar induce în acelaşi timp o întârziere a perioadei de vindecare și recuperare. Experiența țărilor denotă, că fumătorii necesită îngrijire la terapie intensivă sau ventilaţie artificială de trei ori mai des decât nefumătorii.
Este important de reținut, că:
orice afecțiune ce sporește necesitatea de oxigen sau reduce capacitatea organismului de a-l utiliza în mod adecvat va expune pacienții unui risc mai înalt al consecințelor pneumoniei;
crește probabilitatea îmbolnăvirii fumătorilor cu COVID-19, deoarece fumatul înseamnă că degetele (și posibil și țigările contaminate) vin în contact cu buzele, ceea ce sporește posibilitatea de transmitere a virusului de pe mâini la gură;
Fumătorii pot deja avea boli pulmonare sau capacitate pulmonară redusă, ceea ce îi face mai vulnerabili de a dezvolta complicații grave sau de deces.
Produsele de fumat, cum este narghilea, deseori implică utilizarea aceluiași muștiuc pentru mai multe persoane, ceea ce poate facilita răspândire infecției COVID-19;
Apel la acțiune
Organizația Mondială a Sănătății cheamă toate ţările să dea prioritate eforturilor privind controlul tutunului ca parte a contribuţiei fiecăreia pentru atingerea obiectivelor Agendei pentru Dezvoltare Durabilă (SDG) 2030. Miza crucială a
combaterii epidemiei fumatului este sănătatea populaţiei. Controlul tutunului este considerat una dintre măsurile cele mai eficiente către atingerea obiectivului 3.4 SDG ce prevede reducerea globală până în 2030 cu 1/3 a deceselor premature cauzate de bolile netransmisibile (BNT) - incluzând bolile cardiovasculare, cancerul şi bolile pulmonare obstructive cronice.
Renunță la fumat pentru o zi! În fiecare zi
Fumătorilor nu le este foarte ușor să renunțe la fumat din cauza dependenței cauzate de nicotină. Hotărâre şi perseverență! Fiecare încercare va mări şansele de renunțare la fumat.
3 sfaturi pentru renunțarea la fumat:
Sfatul 1: Alcătuiți un plan de acţiune
Faceți o autoevaluare a statutului de fumător: de ce fumați, care sunt situațiile, persoanele, locurile, obiectele care „cer” o ţigară. Dacă ştiți de ce fumezi, veți putea anticipa momentele în care îţi va fi mai greu şi veți găsi alternative sănătoase ca să evitați momentele dificile. Următorul pas ar fi alegerea unei zile concrete când nu veți fuma. Pentru femei, este indicat să nu fie în perioada premenstruală.
Sfatul 2: Consultarea unui specialist
Numărul celor care reuşesc să se lase de fumat cerând ajutorul specialiştilor este semnificativ mai mare decât al celor care reuşesc să se lase de fumat singuri. Chiar dacă nimeni nu poate renunţa la fumat în locul DVS, chiar dacă nimeni nu poate îndepărta întru totul disconfortul fizic sau psihic asociat renunţării la fumat, totuşi specialistul (medicul/psihologul) vă poate susține în acţiunile cheie, precum:
· determinarea “motivului” care vă va susţine psihic în perioada sevrajului nicotinic;
· realizarea „planului de acţiune” prin sugerarea unor „trucuri” pentru depăşirea dependenţei comportamentale, corectarea unor idei/ atitudini greşite legate de perioada post-fumat, recomandarea unor metode de a parcurge mai uşor această perioadă;
· prescrierea de produse medicamentoase pentru diminuarea simptomelor de sevraj nicotinic. Partea bună este că semnele sevrajului sunt temporare şi se reduc pe zi ce trece deoarece neuronii încep să-şi revină, nemaifiind bombardaţi cu nicotină. Apogeul simptomelor neplăcute are loc în primele 3 – 6 zile de la ultima ţigară fumată şi de obicei acestea dispar după 2 – 4 săptămâni;
· suport în perioada post-fumat și, nu în ultimul rând, răspunsuri bazate pe date ştiinţifice şi pe experienţa altor fumători.
Sfatul 3: Renunţați dintr-o dată
Indiferent dacă renunţați brusc la ţigări sau doar reduci numărul acestora, starea de sevraj nicotinic tot apare! Când însă doar reduceți numărul de ţigări, rămân exact acele ţigări „mai dragi”, de care te desprinzi mai greu: ţigara de la cafea, de după masă, ţigara „de nervi” sau ţigara „de bucurie”. Astfel, dependenţa psihică nu numai că nu scade, ci se accentuează - pentru că acele câteva ţigări rămase devin „refugiul”
fumătorului şi, în acelaşi timp, „recompensa lui”. Marea majoritate a celor care s-au lăsat de fumat au reuşit prin renunţarea dintr-o dată .
Potrivit Studiului KAP privind consumul de tutun (faza I-IV, 2017) mai mult de o treime dintre respondenții fumători planificau în a.2017 să se lase de fumat imediat și pe parcursul următoarelor 6 luni, 20% dintre ei au încercat să renunțe la fumat în ultimele 30 de zile. Circa o treime dintre fumători au discutat des despre dauna fumatului asupra sănătății și s-au gândit serios să se lase de fumat. Mai mult de jumătate dintre fumători (58%) a menționat că membrii familiei au încercat să-i motiveze să renunțe la fumat.
Beneficiile renunțării la fumat:
Există beneficii imediate și pe termen lung pentru sănătate de renunțare la toți fumătorii:
· 20 de minute - ritmul cardiac și tensiunea arterială scad;
· 12 ore - nivelul de monoxid de carbon din sânge scade către normal;
· 2- 12 săptămâni - circulația și funcția pulmonară se îmbunătățesc;
· 1-9 luni - tusea și scurtarea respirației scad.
Beneficiile pe termen lung apar după:
· 1 an - riscul de boală coronariană se reduce la jumătate față de cel al fumătorului;
· 5 ani - riscul de accident vascular cerebral se reduce către cel al nefumătorului;
· 10 ani - riscul de cancer pulmonar scade la jumătate față de cel al fumătorului, iar riscurile de cancer al gurii, al gâtului, al esofagului, al vezicii, al colului uterin sau al pancreasului descresc;
· 15 ani - riscul de boală coronariană devine egal cu cel al nefumătorului.
Ziua Națională de renunțare la fumat – este o oportunitate pentru fumători să renunțe la acest viciu dăunător pentru sănătatea proprie și a celor din jur