Lupta impotriva consumului ilicit de droguri 26 iunie precum si lupta impotriva traficului ilicit de droguri

Ziua Internaţională de Luptă împotriva consumului și traficului
ilicit de droguri – 26 iunie 2021

Ziua Internațională de Luptă împotriva consumului și traficului ilicit de droguri, este marcată anual pe 26 iunie. Tema pentru anul 2021 - “Comunică despre droguri. Salvează vieți.”, ceea ce subliniază importanța conștientizării faptelor referitoare la droguri (și a pericolelor acestora), a prevenirii, tratamentului și îngrijirii bazate pe dovezi.
COVID-19 a adus o conștientizare publică fără precedent a considerațiilor de sănătate, a măsurilor de protecție pentru a rămâne sănătoși și a responsabilității de a ne proteja reciproc. Importanța comunității și solidarității a devenit mai evidentă ca niciodată, la fel ca și nevoia de îngrijire a sănătății pentru toți. În același timp, am asistat la o inovație științifică fără precedent și progrese într-un interval de timp record (dezvoltarea vaccinurilor). Am văzut cât de mult s-a pus accent pe știință și necesitatea de a promova informații bazate pe dovezi pentru a contracara „pandemia dezinformării” - a devenit esențială în lupta împotriva pandemiei.

Mesajele campaniei:

Populația din țările în curs de dezvoltare este în creștere, la fel și numărul utilizatorilor de droguri, dacă nu acționăm imediat.
Consumul de canabisul a crescut aproape de patru ori în ultimele două decenii. Cu toate acestea, procentul de adolescenți care percep canabisul ca fiind dăunător a scăzut cu până la 40%. Trebuie să creștem gradul de conștientizare cu privire la riscurile potențiale ale consumului de droguri pentru sănătate.
Rolul din ce în ce mai proeminent al tehnologiei. În timpul pandemiei globale, inovația tehnologică ne-a ajutat să dezvoltăm noi modalități de a trata persoanele cu tulburări de consum de droguri și să creștem acoperirea profesioniștilor din domeniul sănătății. Trebuie să continuăm să reducem decalajul digital pentru a extinde beneficiile tehnologiei la toți. Prea mulți oameni nu au acces la medicamente controlate, în special în țările cu venituri mici. Avem nevoie de o mai mare cooperare internațională.
Există o creștere notabilă a numărului de persoane care consumă droguri. Persoanele care consumă droguri și persoanele cu tulburări de consum de droguri sunt deosebit de vulnerabile la efectele COVID-19. Trebuie să ne amintim să nu-i lăsăm în urmă în timpul recuperării de la COVID-19.

Utilizarea medicamentelor psihoactive sau narcotice și a substanțelor psihotrope fără supraveghere medicală este asociată cu riscuri semnificative pentru sănătate. Din acest motiv, producția, vânzarea, distribuția și utilizarea multor dintre aceste substanțe sunt reglementate de tratate internaționale pentru a evita consecințele negative care pot reprezenta o amenințare pentru sănătate și siguranță. De mulți ani, drogurile tradiționale au inclus substanțe psihoactive derivate din plante, cum ar fi cocaina, heroina și cânepa, consumate în aceleași regiuni în care au fost cultivate sau pe căile comerciale către piața finală. Creșterea comerțului mondial și a turismului conduce la globalizarea pieței substanțelor din plante, care anterior erau concentrate în principal în regiuni specifice. În ultimele decenii, noile substanțe psihoactive sintetizate în laboratoare existente ilegal au devenit mai disponibile și sunt utilizate în toate regiunile.
Raportul mondial al Biroului Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate asupra drogurilor din 2019 estimează că:

Aproximativ 271 de milioane de oameni, sau 5,5% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani din întreaga lume, au consumat droguri ilegale cel puțin o dată în 2017.
Aproximativ 35 de milioane de persoane care consumă droguri (0,7% din populația adultă) au tulburări de consum de droguri. Creșterea disponibilității și utilizării opioidelor puternice în tratamentul pacienților cu durere cronică persistentă în ultimii 10 ani în unele regiuni ale lumii a condus la o creștere dramatică a mortalității prin supradozaj cu opioide.
Din cele 11 milioane de oameni din lume care a injectat droguri în 2017, una din opt trăiește cu virusul imunodeficienței umane (HIV) și mai mult de jumătate cu virusul hepatitei C (VHC).
În 2017, aproximativ jumătate de milion de decese la nivel mondial au fost atribuite consumului de droguri (UNODC, 2019). În timp ce opioidele rămân o amenințare principală pentru sănătatea publică, stimulentele de tip amfetamină sunt doar marginal în urmă.
Cel puțin 8% dintre persoanele care încep să utilizeze substanțe psihoactive vor dezvolta o tulburare de consum de droguri în timp.

Consumul oricărui drog este mai mare în rândul bărbaţilor, această diferenţă fiind adesea și mai pronunţată în cazul modelelor de consum intensiv sau regulat. Se estimează că 96 de milioane de adulţi din UE (din grupa de vârstă 15-64 de ani), adică 29% din adulţii europeni au încercat droguri ilegale într-un moment al vieţii.
Conform datelor statistice ale în Republica Moldova, numărul consumatorilor de droguri luaţi în evidenţă în anii 2011-2015 a fost treptat în creștere, iar în perioada 2016-2019 a înregistrat o scădere, după cum urmează: în 2012 – 834 de persoane, în 2013 – 738 de persoane, în 2014 – 1049 de persoane, în 2015 – 997 persoane, în 2016 – 797 persoane, în 2017 – 1113 de persoane, în 2018 – 863 de persoane, în 2019 – 717 persoane.
Abuzul de droguri pune o problemă globală, care necesită cooperare internațională și acțiuni interdisciplinare și multisectoriale. Ca răspuns la creșterea problemelor legate de droguri în Europa, OMS / Europa acordă o atenție specială sprijinirii dezvoltării politicilor naționale și a planurilor de acțiune pentru reducerea cererii de droguri.
De ce consumă oamenii droguri?

Pentru curiozitate.
Pentru plăcere.
Pentru că este normal socializării și culturii grupului din care fac parte.
Pentru că prietenii o fac.
Pentru a-și schimba starea de dispoziție.
Pentru a fi la modă.
Pentru că persoana consumatoare trece prin probleme emoționale, psihologice sau sociale.

Indicii care pot sugera consumul de droguri:

schimbarea bruscă a comportamentului;
treceri fără motiv de la veselie la tristeţe, uneori chiar agresivitate neobişnuită, şi de la agresiune la linişte şi chiar delăsare;
pierderea apetitului alimentar;
ochi injectaţi;
pierderea gradată a interesului pentru şcoală, muncă, hobby-uri, sporturi, prieteni;
stări de somnolenţă şi apatie necaracteristice, oboseală excesivă fără o cauză aparentă;
cheltuieli excesive, dispariţia banilor sau a unor obiecte de valoare din casă;
pete neobişnuite, mirosuri ciudate pe piele sau îmbrăcăminte;
schimbarea grupului de prieteni, precum şi tendinţa de tăinuire a acestor “prieteni”, folosirea unui jargon diferit de cel anterior.

Consumul de droguri reprezintă una dintre cauzele majore ale mortalității evitabile în rândul tinerilor europeni, atât în mod direct, prin supradoză (decese induse de droguri), cât și în mod indirect, prin boli, accidente, violență și suicid asociate consumului de droguri.
Drogurile sunt substanţe chimice cu efecte diferite, care au un impact negativ asupra stării de sănătate, consecinţele fiind de lungă durată şi permanente. Modurile de administrare sunt variate: injectabil, ingestie sau inhalare.
Toate drogurile au în comun mai multe efecte dăunătoare sănătăţii. Printre acestea se numără: îmbătrânirea prematură, iritabilitate, agitaţie, agitaţie continuă, dureri de cap, ritm alert al inimii, crampe stomacale, stări psihotice, leziuni ale rinichilor şi plămânilor, slăbirea sistemului imunitar, tulburări ale dezvoltării la copiii nenăscuţi, pierderea progresivă a eului, adică tulburări ale funcţiei Eului şi ale autocontrolului la nivel corporal, sufletesc şi spiritual.

Cine este afectat de consumul de droguri?

Toate categoriile de persoane suferă consecinţele negative ale abuzului şi dependenţei de droguri:

Fătul expus la medicamente în uter se poate naşte prematur şi subponderal, poate avea simptome de sevraj (sindrom de abstinenţă neonatală), defecte congenitale, expunere care poate afecta intelectualitatea copilului, dezvoltarea acestuia şi comportamentul ulterior din timpul vieţii.
Adolescenţii care fac abuz de droguri, consecinţele fiind rezultate şcolare precare şi abandon şcolar. Riscul major este de sarcină neplanificată, violenţă şi boli cu transmitere sexuală (hepatita B, C, HIV/SIDA).
Adulţii dependenţi dezvoltă probleme de gândire coerentă, memorie şi atenţie. Prin urmare, scad performanţele de muncă şi sunt afectate relaţiile personale.
Abuzul de droguri al părinţilor poate crea haos, stres şi duce la neglijarea copiilor.

Aceste condiţii dăunează familiei şi dezvoltării copiilor într-un mediu „bolnav” şi ar putea determina abuz de droguri în generaţia următoare.

Prevenirea este cel mai bun mijloc de combatere a problemei, dar Biroul Regional OMS lucrează și la dezvoltarea programelor și modalităților de tratament. Creșterile rapide ale deceselor legate de droguri și ale bolilor infecțioase legate de abuzul de droguri - în special infecția cu HIV și hepatita B și C - arată necesitatea unor programe de minimizare a riscului.
Consumul de droguri ilicite și abuzul de droguri, în general, reprezintă o problemă majoră pentru persoane, familii și comunități în întreaga Europă. Pe lângă implicațiile pentru societate și sănătate ale abuzului de droguri, piața drogurilor ilicite reprezintă un element major de activitate infracțională în întreaga societate europeană și chiar pe plan mondial.

Strategii de prevenire
Adolescenții care nu utilizează droguri au mai puține șanse să manifeste acest obicei ca adulți. Eforturile de a preveni abuzul de substanțe de către un adolescent ar trebui să înceapă din copilărie, prin educație și informare legată de consumul de droguri, încurajarea unor comportamente sănătoase și o comunicare solidă cu părinții.
În timp ce adolescenții au mai multe șanse să agreeze consumul de droguri decât adulții, totuși și comportamentul acestora îi poate influența. În aceste cazuri, crezând că părinții vor permite utilizarea drogurilor (deoarece ei au aceste obiceiuri) există probabilități mai mari ca adolescentul să încerce să consume droguri.
Existența unor modele pozitive în familie, susținerea familiei precum și o comunicare bună cu părinții, pot ajuta adolescentul să aibă un nivel ridicat de încredere de sine și să facă alegeri potrivite. Până la vârsta de noua ani, copilul va avea deja formată o atitudine față de consumul de diferite substanțe. Așa ca, orice părinte ar trebui să își influențeze copilul și să-i insufle atitudinea corectă față de abuzul de orice fel de substanțe.
I se vor expune adolescentului efectele substanțelor asupra dezvoltării sale fizice, emoționale, asupra performanței școlare și asupra sănătății (mai ales în cazul în care există un istoric familial care presupune abuzul de substanțe toxice).

- Menținerea unei bune relații cu adolescentul din familie. A avea o relație bună și a comunica bine cu un adolescent poate fi destul de dificil, deoarece adolescenții doresc intimitate și independență. Totuși, aceștia trebuie supravegheați fără să fie deranjați, să li se cunoască grupul de prieteni și indicat ar fi să se știe unde este adolescentul în orice moment.
Se vor stabili perioade din zi când întreaga familie se va reuni, cum ar fi timpul meselor. Se vor planifica activități distractive și excursii în familie. Adolescentul trebuie să se simtă valorizat și să contribuie la sarcinile din familie.
- Corectitudine și consecvență. Aplicarea măsurilor disciplinare la adolescenți sunt un factor de risc pentru abuzul de substanțe. Se vor stabili consecințe rezonabile pentru comportamentele inacceptabile, iar pedepsele vor fi puse în practică în mod consecvent. Se va lauda adolescentul pentru realizările sale și se va încerca implicarea acestuia inclusiv în treburile casnice.
- Încurajarea activităților. Ar fi util ca adolescentul să practice diverse activități care să îi ocupe timpul liber, precum sportul sau activități de voluntariat sau participarea la diverse cluburi. Există mai puține șanse ca adolescenții care au o autostimă crescută sa consume droguri.
- Fiți informați! Nu vă bazați doar pe propriile experiențe sau pe ceea ce auziți. Informați-vă cu privire la substanțele pe care le folosesc abuziv adolescenții. Multe substanțe pot sa pară inofensive, într-un mod eronat. Se va discuta cu un medic despre informațiile cu privire la substanțele folosite frecvent de cei care utilizează droguri, legat de denumirea acestora, care ar putea fi manifestările în cazul unei supradoze, care ar fi măsurile de prim ajutor în cazul unei supradoze și despre modul în care drogurile afectează dezvoltarea adolescenților.

Prevenţia consumului de droguri este cea mai bună terapie, iar adolescenţa este un moment critic pentru a preveni dependenţa şi riscurile pe care aceasta le implică. În această perioadă copiii se confruntă cu situaţii noi şi provocatoare şi sunt adesea expuşi unor substanţe dăunătoare cum ar fi drogurile.

Programe de prevenţie bazate pe cercetare
Aceste programe acţionează prin stimularea factorilor de protecţie şi eliminarea sau reducerea factorilor de risc pentru consumul de droguri. Sunt concepute pentru diferite vârste şi sunt proiectate fie individual, fie pentru grupuri de persoane, precum şcoală sau casă. Există 3 tipuri de programe:

· Universale: abordează factori de risc şi de protecţie ai copiilor la şcoală sau în comunitate.
· Selective: vizează grupurile ţintă ale copiilor şi adolescenţilor care au factori de risc pentru consum de droguri.
Indicate: destinate tinerilor care au început să consume droguri.

Dacă programele de prevenire a utilizării substanțelor bazate pe cercetare sunt implementate corect de către școli și comunități, consumul droguri ilegale este redus. Astfel de programe ajută profesorii, părinții și profesioniștii în domeniul sănătății să cunoască riscurile de utilizare a substanțelor.

În Republica Moldova prin Hotărârea Guvernului Nr. HG233/2020 din 10.04.2020 a fost aprobată Strategia națională antidrog pentru anii 2020-2027 și a Planul național de acțiuni antidrog pentru anii 2020-2021. Strategia își propune o abordare multidisciplinară și echilibrată a problemelor ce țin de consumul de droguri, bazată pe o cooperare interdepartamentală, interdisciplinară și intersectorială de toate nivelurile, având drept fundament trei domenii strategice generale ale politicii moderne în domeniul drogurilor: reducerea cererii de droguri, reducerea riscurilor condiționate de consum de droguri, reducerea ofertei de droguri.

Vizualizați fișierul PDF